Suntem o firmă juridică din Estonia, care a trecut în practică prin reglementarea criptomonedelor: licențe, supraveghere, înăsprirea cerințelor, plecarea unei părți a pieței din jurisdicție. În paralel, lucrăm zilnic cu instrumente AI și asistăm proiecte AI. De aceea ne permitem să vorbim nu din perspectiva teoriei, ci a experienței.
Reglementarea de dragul reglementării înseamnă încetinire
Reglementarea are sens doar atunci când acoperă un risc obiectiv, măsurabil. Există astfel de domenii, dar sunt puține: AI în gestionarea transportului, în dispozitive medicale, în infrastructura critică, în sisteme care pot prejudicia fizic sau juridic o persoană — luând decizii privind libertatea, accesul la muncă sau credit.
Acestea sunt doar câteva domenii. Tot restul — un model care scrie cod, analizează documente, generează texte și imagini, ajută cercetătorii — nu prezintă un risc care să necesite un regim distinct de autorizare. Cu atât mai mult cu cât modelele de vârf sunt lansate deja astăzi cu mecanisme de siguranță integrate, iar dezvoltatorii concurează și pe acest criteriu.
Când un regulator vrea să „restricționeze ceva”, fără să înțeleagă încă exact ce și împotriva cărui prejudiciu, aceasta nu este protecția societății. Este frica de ceea ce nu înțelegeți, transpusă într-un act normativ. Prețul unei asemenea frici este reprezentat de companii pierdute, locuri de muncă pierdute și leadership pierdut.
Ce se aplică efectiv în UE astăzi
Pentru ca discuția să fie concretă, să stabilim ce este efectiv în vigoare în septembrie 2026.
Regulamentul privind AI (AI Act, Regulamentul (UE) 2024/1689). Prima lege orizontală cuprinzătoare din lume privind AI a intrat în vigoare la 1 august 2024 și se aplică etapizat pe patru niveluri de risc: cu cât prejudiciul potențial este mai mare, cu atât cerințele sunt mai stricte.
Ce se aplică deja:
- Practici interzise (articolul 5) — din februarie 2025. Scorarea socială, sistemele manipulative, anumite tipuri de identificare biometrică. Din 2 decembrie 2026 se adaugă interdicția sistemelor pentru crearea de imagini intime fără consimțământ și de materiale privind abuzul sexual asupra copiilor.
- Obligațiile furnizorilor de modele de uz general (GPAI) — articolele 51–55 se aplică din august 2025. Acestea includ documentația, respectarea drepturilor de autor și, pentru modelele cu risc sistemic, evaluarea și reducerea riscurilor.
- Obligații de transparență (articolul 50) — din 2 august 2026. Informarea utilizatorului despre interacțiunea cu AI, etichetarea conținutului generat și a deepfake-urilor. Pentru sistemele deja introduse pe piață, etichetarea conținutului sintetic a fost amânată până la 2 decembrie 2026.
Ce a fost amânat — iar acest lucru este grăitor. La 27 iulie 2026 a intrat în vigoare Digital Omnibus on AI (Regulamentul (UE) 2026/1744), care a amânat cele mai împovărătoare obligații:
- pentru sistemele independente cu risc ridicat (Anexa III — HR, creditare, educație, autorități de aplicare a legii etc.) — de la 2 august 2026 la 2 decembrie 2027;
- pentru AI integrată în produse supuse reglementării sectoriale (Anexa I — dispozitive medicale, utilaje, transport) — de la 2 august 2027 la 2 august 2028;
- „sandbox”-urile naționale de reglementare trebuie să devină operaționale până la 2 august 2027.
Motivul amânării invocat chiar de Comisia Europeană este că nici companiile, nici organismele de standardizare (CEN/CENELEC), nici infrastructura de evaluare a conformității nu erau pregătite. Cu alte cuvinte, legea a fost scrisă înainte de a se înțelege cum trebuie aplicată. Aceasta este cea mai bună ilustrare a tezei noastre: o reglementare care devansează înțelegerea nu funcționează nici măcar pentru regulatorul însuși.
Nivel național. Până în august 2025, statele membre trebuiau să desemneze autoritățile de supraveghere și să stabilească sancțiuni. La începutul primăverii 2026, doar câteva țări făcuseră acest lucru. În Estonia, o lege distinctă de implementare nu a fost încă adoptată; activitatea este desfășurată de Ministerul Justiției și Tehnologiilor Digitale, iar Inspectoratul pentru Protecția Datelor (AKI) își păstrează reputația de regulator pragmatic și proporțional.
Poziția noastră
-
Susținem proiectele AI. În Estonia, în Europa și dincolo de aceasta. Considerăm că dezvoltarea AI este dezvoltarea umanității și dorim ca societățile care o creează să opereze aici, nu să plece în jurisdicții cu reguli mai clare.
-
Susținem reglementarea riscurilor obiective — și doar a acestora. Transportul, medicina, infrastructura critică, deciziile care afectează drepturile omului. Aici cerințele sunt justificate și vă ajutăm să le respectați.
-
Ne opunem reglementărilor draconice. Ne opunem interdicțiilor „pentru orice eventualitate”, regimurilor de autorizare pentru ceea ce nu produce prejudicii și regulilor scrise fără înțelegerea tehnologiei.
-
Dacă există reglementare, vă ajutăm să o respectați. Clasificarea sistemului după nivelul de risc, obligațiile furnizorului și ale implementatorului, documentația, transparența, interacțiunea cu autoritățile de supraveghere, pregătirea pentru termenele-limită din 2027–2028, sandbox-uri de reglementare. Experiența noastră cu reglementarea criptomonedelor ne-a învățat esențialul: conformitatea nu este un obstacol pentru afaceri, ci o modalitate de a continua activitatea atunci când regulile se schimbă.
Reglementarea trebuie să protejeze oamenii, nu să protejeze regulatorul de nevoia de a înțelege lucrurile noi. Vom lucra de partea celor care construiesc.
